Istoric

Localitatea Năruja, conform istoricilor  M. Canianu şi A.Candrea în monografia ,,Dictionarul judeţului Putna” (din 1893) şi prin argumente antropogeografice, este considerată ca fiind unul dintre cele mai vechi sate răzeşti (sate-stup sau matcă) din Vrancea. Pe harta ilustrului Domnitor moldovean Dimitrie Cantemir apare localitatea VRANCZIA, identificată ulterior cu Năruja de azi. De altfel, datorită particularităţilor sociale, economice, religioase s.a.m.d., Cantemir i-a conferit acestei zone, denumirea de Republica Vrânceană în lucrarea sa ”Descriptio Moldavae”, ca un corolar la spiritul de egalitate, liber şi hotărât pentru apărarea moşiilor comune ale ţăranilor răzeşi.

La sfârşitul sec.al XIX-lea, Regele Carol I a dorit să poarte numele de Carol de Vrancea şi, un timp, oficialitatile vremii au socotit Năruja ca o zona indicata pentru construirea unui castel regal, inainte de ridicarea Peleşului la Sinaia.

Poziţionată în zona depresionară a Subcarpatilor Vrancei, comuna Năruja cuprinde patru sate (Năruja, Petreşti, Podu Stoica, Podul Nărujii, Rebegari), fiind considerată ,,inima Ţării Vrancei”, continuitatea în acest spaţiu delimitat în Depresiunea geografică a Vrancei, fiind dată de elementele antropice bine conturate. Prin inventarul arheologic bogat s-a determinat aici o zona de interferenţă a mai multor culturi, în special din neoliticul târziu. Principala instituţie administrativă – Primăria, se află în centrul satului Năruja.